A aranja lumea

Un copil și tatăl său călătoreau cu trenul. Călătoria trebuia să dureze aproximativ o oră. 
Tatăl se așeză comod și se puse să citească o revistă pentru a se distrage. 
La un moment dat copilul îl întrerupse, întrebându-l: “Tată ce este clădirea aceea?” 
Tatăl se uită să vadă ceea ce i-a arătat copilul și răspunse: “Este o fabrică”. 
Începu din nou să citească când copilul îl întrebă din nou: “Tată, când sosim?” 
Tatăl i-a spus că mai au încă de mers. A început din nou să citească, dar o altă întrebare a copilului îl întrerupse, urmată apoi de alte și alte întrebări. Tatăl, disperat, căută un mod pentru a-l face pe copil sa se distragă. Văzu în revista pe care o citea o hartă a lumii; o rupse în mai multe bucăți și o dădu copilului invitându-l să reconstruiască imaginea ca la un joc de puzzle, după care se așeză mulțumit pe scaunul său convins că copilul va fi ocupat pentru tot restul călătoriei. 
Nu apucase să treacă prea mult timp și copilul exclamă: “Am terminat!”.
“Imposibil!” – răspunse tatăl. 
“Nu pot sa cred! Cum ai putut reconstrui imaginea așa de repede?” 
Imaginea era reconstruită perfect.
Copilul răspunse: “Nu m-am fixat asupra lumii… căci pe cealaltă parte a foii era figura unui om; AM RECONSTRUIT OMUL ȘI LUMEA S-A ARANJAT SINGURĂ!!!”

Lumea va fi aranjată numai când oamenii vor fi ei aranjați, vor fi loiali și onești.
Lumea va fi aranjată atunci când fiecare om va fi capabil să se revizuiască în interiorul său!