Se spune că ar fi fost odată un fermier care și-a dat seama ca și-a pierdut ceasul în fân. Nu era un ceas oarecare. Pentru fermier acest ceas avea o valoare sentimentală.
După o lungă căutare prin hambarul cu fân el a renunțat. Afară era un grup de copii. S-a îndreptat către ei și le-a spus că cel care va găsi ceasul va primi un premiu deosebit.
Auzind asta, copiii s-au dus în hambar și au început să caute peste tot. Când toți erau pe punctul de a renunța, un copil a venit la fermier si l-a rugat sa îl lase singur în hambar pentru a căuta ceasul.
După puțin timp, băiatul s-a întors la fermier cu ceasul în mână.
Fermierul a rămas uimit și l-a întrebat:– Cum ai reușit să-l găsești? Eu și ceilalți copii îl căutam de foarte mult timp.Baiatul i-a răspuns:– Nu am facut nimic special. M-am așezat și am început să ascult. În liniste am auzit clinchetul acelor de ceas, iar apoi am mers în direcția indicată de sunet”.
Singurătatea îți conferă dreptul la liniște și acolo în liniște viața este mai profundă.
Iar dacă nu ești singur fi binecuvântare și nu blestem..
Liniștea stă oricând la dispoziția ta. Bucură-te de câteva clipe de liniște pe care să ți le acorzi zilnic. O minte liniștită poate gândi, evalua și lua decizii mai ușor decât una agitată. Uneori nu ai nevoie să escaladezi cei mai înalți munți, ci doar să ai curajul de a sta cu tine în liniște…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu