Nu vei mai privi o ceașcă de cafea la fel...!!!

 O tânară a mers la mama ei și i-a povestit despre viața sa și despre lucrurile grele pe care le are de înfruntat. Nu mai putea, vroia să se dea bătută. Se săturase să se tot lupte și să se chinuie. Se părea ca ori de câte ori reușea să rezolve o problemă, alta nouă își facea apariția. 

Mama ei o duse în bucătărie. A umplut 3 vase cu apă și le-a pus pe fiecare la foc. În scurt timp apa din ele a început sa fiarbă. În primul vas a pus morcovi, în al doilea ouă, iar în ultimul vas cafea. Le-a lăsat să fiarbă fără să scoată nicio vorbă. 

După 20 de minute a oprit focurile. A pescuit morcovii și i-a pus într-un bol. A scos afară ouăle și le-a pus într-un bol. Apoi a scos, cu un polonic, și cafeaua și a pus-o în alt bol.

Întorcându-se spre fiica ei a întrebat-o: “Spune-mi ce vezi?”

“Morcovi, ouă și cafea”, a răspuns ea.

Mama ei a adus-o mai aproape și a rugat-o să ia morcovii în mână și să-i spună ce simte. Fata a făcut ce i se ceruse, și a remarcat că aceștia erau moi. Apoi mama ei a rugat-o sa ia un ou și să-l curețe de coajă. Făcând aceasta, fata a observat căa oul era tare. În final, mama a rugat-o să soarbă din cafea. Fata zâmbind a savurat o ânghițitură din cafeaua cu o aromă îmbietoare.

Curioasă, a întrebat-o pe mama ei: “Ce înseamnă toate acestea, mamă?”

Mama ei i-a explicat că toate cele 3 lucruri au avut parte de aceeași adversitate: apa fiartă. Însă fiecare dintre ele a reacționat diferit:

• Morcovii au fost la început tari, puternici și neînduplecați. Dar apa fiartă i-a înmuiat și au devenit slabi.
• Oul a fost fragil. Coaja lui subțire i-a protejat lichidul din interior, dar după ce a fiert conținutul său s-a întărit.
• Boabele de cafea au fost unice. După ce au fost fierte, ele au schimbat apa.

“Care dintre ele ești tu?” și-a întrebat fiica. 

“Când adversitatea bate la ușa ta, tu cum răspunzi? Ești un morcov, un ou sau un bob de cafea?” 

Gândește-te și tu: Care sunt eu? 

Suntem încolțiți în toate chipurile, dar nu la strâmtorare; în grea cumpănă, dar nu deznădăjduiți; prigoniți, dar nu părăsiți; trântiți jos, dar nu omorâți.  Purtăm întotdeauna cu noi, în trupul nostru, omorârea Domnului Isus, pentru ca și viața lui Isus să se arate în trupul nostru.  (2 Cor. 4: 8-10)

De altă parte, știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, și anume spre binele celor ce sunt chemați după planul Său. (Rom. 8:28)

Nu v-a ajuns nicio ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Și Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiți ispitiți peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit și mijlocul să ieșiți din ea, ca s-o puteți răbda. (1 Cor. 10:13)